Consensul mixt. După dezbateri aprinse,
învinuiri reciproce și proteste, Parlamentul pare să fi găsit consensul necesar
în problema modificării sistemului electoral. Votarea celor două proiecte – ale
democraților și socialiștilor – și decizia de a le comasa s-a soldat cu un
document relativ nou, publicat recent pe site-ul parlamentului. La bază a fost
pus modelul propus de socialiști, adică sistemul mixt, cu 50 de deputați aleși
pe liste de partid, într-o singură circumscripție națională, restul, de 51 de
deputați, urmând să fie aleși în circumscripții uninominale, cu aplicarea sistemului
plural, adică într-un singur tur.
Cum e și
firesc într-o democrație, putem fi pro sau contra proiectului comasat.
Caracterul politic al subiectului discutat presupune, prin definiție, existența
anumitor interese, care vor determina adoptarea deciziei finale. Important e să
fie respectate principiile și rigorile democratice. Reprezentanții unei părți a
opoziției se opun, în continuare, modificării sistemului electoral, optând doar
pentru o îmbunătățire cosmetică a celui existent. Cu toate acestea, faptul că
varianta comasată este rezultatul votului a 74 de parlamentari, din cei 101, ne
dă motiv să vorbim de un consens suficient de larg. Consensul a îmbrăcat haina
sistemului electoral mixt, în varianta publicată pe site-ul parlamentului.
Urmează să fie dezbătută, definitivată, trimisă pentru expertiză la Comisia de
la Veneția și, în cele din urmă, adoptată.
Mixtul comparat. Pentru discuțiile și
dezbaterile care vor urma pe marginea proiectului publicat, considerăm oportună
abordarea comparată a elementelor-cheie care se conțin în proiectul publicat.
Ne vom limita la prevederile sistemelor electorale mixte din Lituania, Ungaria
și Ucraina, considerându-le ca fiind relevante și comparabile cu varianta
comasată, propusă spre discuție. Afirmând asta, plecăm, mai ales, de la
realitățile noastre și de la similitudinea cu problemele și provocările prin
care au trecut sau mai trec societățile din țările respective. Proiectul
comasat de sistem electoral, prezentat în Parlamentul de la Chișinău, este, în
mare parte, asemănător actualului model de alegere a deputaților în Rada
Supremă din Ucraina, în baza căruia s-a desfășurat doar un singur scrutin – cel
din 26 octombrie 2014. Totodată, în fiecare dintre aceste țări mixtul își are
propriul design, iar acest fapt ne poate oferi sugestii pentru elaborarea
documentului final.
Proporțiile mixtului. Sistemul
electoral mixt, după cum se știe, este un hibrid constituit din combinația
celor două formule aplicate în selectarea corpului legislativ: majoritară și
proporțională. De menționat că, în cazul proiectului comasat – dar și în țările
despre care discutăm – proporția este de 50/50, cu excepția Ungariei, unde se
alocă și mandate compensatorii. În practica internațională sunt folosite și
alte proporții. În Japonia, de exemplu, este aplicată formula 60/40, adică 60
la sută din deputați sunt aleși în
circumscripții uninominale, iar 40 la sută – pe liste de partid. Aplicarea
proporției date în cazul Republicii Moldova ar reduce mărimea unei
circumscripții uninominale de la cca 60 de mii de alegători la 50 de mii, fapt
care ar facilita apropierea deputatului de alegători.
Formula majoritară. Varianta
proiectului comasat prevede că, în circumscripțiile uninominale, alegerile au
loc într-un singur tur. Cu alte cuvinte, pentru a fi ales, este suficientă doar
o majoritate simplă de voturi. Această metodă a fost aplicată și la ultimul
scrutin parlamentar din Ucraina. Teoria spune că alegerile majoritare cu un
tur, în care se aplică majoritatea simplă, provoacă votul strategic. Alegătorul,
dacă nu dorește să-și irosească votul, este constrâns din capul locului să-și
concentreze opțiunea asupra candidatului cu șanse, fiind astfel determinat
să-și exprime preferințe „calculate”, mai conştiente, în orice caz.
În Lituania și
Ungaria, la alegerile în circumscripțiile uninominale, câștigătorul va trebui
să acumuleze majoritatea absolută, iar aceasta presupune, în cazul unor
circumscripții, organizarea turului doi de scrutin, la balotaj fiind admiși
doar primii doi candidați: cei mai bine plasați în primul tur. Uninominalul cu
două tururi complică procesul de organizare a alegerilor și mărește costurile.
Sub aspect politic, însă, „sistemul dublului tur de scrutin este un sistem în
sine” (G. Sartori). În primul tur, alegătorii își exprimă primele lor
preferințe: se comportă, de fapt, ca în
sistemul proporțional. Înțelegerile dintre partide în favoarea candidaţilor
puternici se realizează numai între tururi şi au o valoare mai mult tactică. De
regulă, sunt penalizate extremele, creându-se premisele necesare deplasării
politicului spre centru, ceea ce avantajează crearea unui cadru stabil de aplicare a politicilor.
Votul proporțional. Proiectul comasat
prevede desfășurarea alegerilor într-o singură circumscripție plurinominală, pe
liste de partid, numită circumscripție națională. Cu alte cuvinte, ceilalți 50
deputați vor fi aleși prin aplicarea modelului actual de alegere a celor 101
parlamentari. În Lituania și Ucraina, de asemenea, votul proporțional se
organizează într-o singură circumscripție națională. În Ungaria, sistemul
proporțional se aplică prin împărțirea țării în 20 de circumscripții plurinominale.
De menționat
că, în majoritatea statelor unde se folosește sistemul proporțional pur, țara
este împărțită în mai multe circumscripții plurinominale. Acest fapt exclude
existența doar a unei sau, în cel mai bun caz, a câtorva personalități notorii,
a căror imagine publică le permite să joace rolul de locomotive electorale,
trăgând după sine, în Parlament, persoane mai puțin cunoscute și, ca atare, mai
puţin credibile. Existența mai multor circumscripții plurinominale le impune
partidelor, ca primordială, problema calității listelor electorale în toate
circumscripțiile, inclusiv înaintarea unor reprezentanţi ai elitelor locale. Ne
adjudecăm astfel şi un factor obiectiv pentru atragerea și promovarea – de
către partide, asta trebuie subliniat – a persoanelor competente și integre.
Listele electorale. Proiectul comasat
prevede liste blocate. Trebuie menționat că, în condițiile unei singure
circumscripții naționale, impactul votului preferențial asupra calității
corpului legislativ este minim, deoarece în opțiunile alegătorilor se vor
regăsi aceleași 2-3 persoane, care vor aduce în Parlament o listă plină cu
anonimi. Proiectul mai propune ca persoana inclusă în lista de candidaţi pentru
alegerile în baza circumscripţiei naţionale să poată candida și într-o singură circumscripţie
uninominală, din partea aceluiaşi concurent electoral sau în calitate de
candidat independent. Spre deosebire de proiectul înregistrat în Parlamentul de
la Chișinău, legislația din Ucraina stabilește că, la alegerile în Radă, o
persoană poate candida doar pe lista de partid sau într-o circumscripție
uninominală. Varianta ucraineană pare mai potrivită pentru noi din aceleași
considerente: reduce rolul „locomotivelor electorale” asupra rezultatului final
și stimulează preocuparea partidelor pentru calitatea listelor de candidați în
general.
În proiectul
comasat se mai stipulează alocarea unui anumit număr de mandate parlamentare în
baza votului majoritar uninominal: atât pentru cetățenii din localitățile din
stânga Nistrului, cât și pentru persoanele din afara țării. În Ucraina, conform
unei decizii a Curții Constituționale de la Kiev, cetățenii ucraineni aflați
peste hotare nu pot vota pentru candidații majoritari. Prin urmare, aceștia
primesc un singur buletin de vot: doar pentru circumscripția națională.
Pragul electoral. Votul proporțional
presupune existența pragului electoral. Proiectul comasat păstrează actualul
prag electoral, adică 6% pentru un
partid sau o organizație social-politică, 9 % pentru un bloc electoral format
din 2 partide sau organizaţii social-politice și 11%, pentru un bloc electoral format din 3 şi
mai multe partide sau organizații social-politice. În Lituania, partidele
participă la procesul de distribuire a mandatelor care rezultă din scrutinul de
listă, doar dacă depășesc pragul de 5% din voturile exprimate de alegători (7%
pentru coaliții). În Ucraina și Ungaria pragul minim pentru partide, de
asemenea, este de 5 la sută din voturile valabil exprimate. Consider oportună
pentru Republica Moldova micșorarea pragului electoral până la 5% pentru
partide și 7% pentru coaliții. Aceasta ar spori gradul de reprezentativitate a
sistemului electoral, în genere cam diluat, printr-o eventuală adoptare a
variantei mixte.
Despre statutul deputatului. Ținând
cont de specificul alegerilor în cadrul circumscripțiilor uninominale şi spre a
evita desfășurarea unor alegeri parțiale, care, evident, implică o serie de
costuri și eforturi suplimentare, considerăm oportună abordarea, în cadrul
dezbaterilor și a subiectului cu privire la modificarea art. 3 (b) din Legea
despre statutul deputatului în Parlament, care ar exclude prevederea despre
incompatibilitatea mandatului de deputat cu funcția de membru al Guvernului.
Astfel, ca în cazurile Marii Britanii și României, parlamentarii noștri ar putea
să facă parte din executiv fără a-și pierde calitatea de deputat.
Păcat, totuși,
că o parte a opoziției s-a autoexclus de la discuțiile constructive privind
modificarea sistemului electoral. Este evident că doar o simplă îmbunătățire a
formulei electorale existente nu este soluția suficientă pentru revitalizarea
actualului sistem politic de la noi. Plusvaloare în dezbaterile legate de
identificarea unui sistem electoral potrivit ar fi adus, de exemplu, înaintarea
în Parlament a unui proiect de sistem electoral proporțional, dar total diferit
de cel care se aplică acum, și anume un sistem proporțional cu mai multe
circumscripții plurinominale. Despre asta, însă, vom putea discuta abia, după,
cel puțin, un ciclu electoral, dacă va fi voință politică, desigur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu